Sparanghel medicinal: descrierea plantei
Sparanghelul medicinal este o plantă perenă erbacee care are multe tulpini lungi, adesea de până la un metru și jumătate. Frunzele acestei plante exterioare neobișnuite sunt extrem de mici, acoperite cu solzi, iar în axilele fiecărei frunze există o mică crenguță asemănătoare firului. Medicamentul pentru sparanghel înflorește la începutul verii, cu flori mici verzui, cu o nuanță albicioasă sau gălbuie, în locul cărora fructele roșii se coc la începutul toamnei. În natură, există mai mult de 150 de specii de sparanghel care cresc în multe țări. Multe dintre speciile sale sunt cultivate în grădini și parcele personale ca o plantă obișnuită de grădină.
Medicina oficială nu recunoaște sparanghelul ca plantă medicinală, cu toate acestea, a găsit o utilizare mai mult decât răspândită în tratamentul alternativ. Deci, în scopuri medicinale, se folosesc lăstari tineri și rizomi ai plantei, care sunt bogate în vitamina D, uleiuri esențiale, carbohidrați, arginină și asparagină. Principalul avantaj al preparatelor din sparanghel este efectul lor antiinflamator și diuretic destul de puternic.
Astfel de medicamente sunt utilizate pe scară largă pentru tratarea diferitelor afecțiuni ale rinichilor și ale vezicii urinare (trebuie remarcat separat că sparanghelul conferă urinei un miros neplăcut înțepător), glanda prostatică, precum și pentru ameliorarea edemului rezultat din insuficiența renală și cardiovasculară. De asemenea, diverse decocturi și infuzii de sparanghel sunt utilizate extern pentru multe boli de piele de origine inflamatorie și pentru a accelera vindecarea rănilor mici, a zgârieturilor și a abraziunilor.